Nu ma asteptam la un film exceptional si nici nu se incadreaza intr-un asemenea tipar aceasta pelicula, dar este o comedie frumoasa si spumoasa si demna a umple timpul de sambata dupa-amiaza. Pelicula vorbeste sonor, ilar, ce-i drept, dar sonor, despre un subiect des abordat in ultima vreme de cineastii din lumea larga - abstinenta sexuala.
Totodata, insa, cred ca am asistat cu acest film la primii pasi pe taramul artei cinematografice mature a unui viitor star - Emma Stone. Da, este diferita total de Wichita din "Zombieland", la fel de diferita de Allison din "Ghosts of Girlfriends Past", dar intruchipeaza un personaj perfect creionat in cadrul peliculei, dinamic, plin de verva, de vitalitate. Cred ca este primul ei film ceva mai bun, mai peste media de pana acum. Filmul mi-a adus aminte, printre randurile subtitrarii - si e musai sa spun un multumesc lui BRiLi din echipa SN - de "An Education". Nu va asteptati sa semene filmele acestea doua, sunt diferite; numai ca vorbesc in alt cod despre acelasi lucru. O critica impartiala si bine sustinuta si profesionista se poate gasi in articolul lui Roger Ebert din Chicago Sun-Times, articol publicat pe 15 septembrie anul acesta.
Filmul m-a bucurat, mi-a incantat privirea, merita vazut - face, in mod sigur, banii de bilet - si, incredibil, a fost remarcat de cineva din presa de limba romana: am gasit un text placut, scris in aceeasi cheie comica, in revista Kamikaze (nu va fac in niciun fel publicitate, domnilor de la revista mentionata; evident autorul nu a urmarit niciun alt film in care a interpretat Emma Stone).
Sa revenim la film: o adolescenta gaseste drept unica metoda de a deveni vedeta afirmatia ca si-ar fi pierdut virginitatea intr-o comunitate unde acest fapt este condamnabil. De la aceasta pleaca tot comicul din film si tot la aceasta se si sfarseste.

Aprecierea mea pentru acest film: 7/10.

Felicitari echipei penntru aparitia pe pagina a subtitrarii la "84 Charing Cross Road" - un film absolut deosebit. Un film regizat si jucat minunat, intr-un fel in care e putin probabil sa mai vedem vreodata.

Marturisesc ca, desi aparut in 2009, n-am vazut acest film pana in iunie anul acesta. Este unul din foarte putinele filme vazute de mine in ultimii ani in care nu apare un pistol/revolver/arma automata ori alt sistem cunoscut sau imaginat de arma, o lovitura de tip knock-out sau un gadget de ultima generatie.
Este, desigur, un film cu si despre familie. Un orfan in varsta de 8 ani este adoptat de o familie care traieste pe coasta nord-vestica a Irlandei, pe o insula izolata. La cum arata cei doi, mama (Connie Nielsen) si tata (Aidan Quinn), nu-mi pot imagina de ce locuiesc acolo si cum s-a intamplat sa dureze un asemenea miracol. In fine, de dragul scenariului, asta nu mai are o relevanta majora. Pe scurt: mama il transforma, il invata sa vada altfel lucrurile, viata in general, apoi se imbolnaveste subit de ceva (nu aflam in film de ce anume) si intra in lumea celor drepti. Ramas singur cu tatal adoptiv, tanarul Tomas (John Bell) isi regaseste locul in familie si filmul se termina cu un dulce-amarui happy-end.
Pare a fi un film pentru copii. In mare masura si este asa. Subiectul, de la Dickens incoace, a fost pe larg dezbatut, scris, citit, turnat, pus in scena... Totusi povestea este una captivanta, lipsita de violenta unui block-buster, buna de vazut de copii pe la pranz, chiar si de parintii lor la matineu, daca au apucat sa se trezeasca inainte de 9 dimineata undeva, intr-o sambata ploioasa. Este o poveste ancoranta intr-un timp indefinit, imemorial, in care traiesc niste oameni despre care chiar nu ne-am putea imagina ca au un cont pe facebook sau ca s-ar orienta in spatiu cu un GPS.
Subiectul real, cel aflat intre randurile subtitrarii (pentru care ii multumesc colegei de echipa Kprice), este, in realitate, modul in care suportul psihic al unui membru al familiei poate lasa urmari adanci, benefice, asupra altuia pentru tot restul vietii. Dupa cateva minute, zece, sa zicem, de vizionare a filmului, as fi asteptat ceva mai freudian, poate, pana cand am reusit sa inteleg ca am in fata o poveste simpla, cu putine personaje si cu mult, mult suflet pus acolo.

Nota mea pentru acest film: 7.5/10.

Ca am avut dreptate o dovedeste pe deplin ultimul film in care l-am vazut - "Knight and Day". Un film la care am ras, am plans si am folosit un "x" mic din coltul din dreapta-sus al ferestrei media-player-ului meu. Si aceasta ultima actiune s-a petrecut la minutul 30 (cam aproximativ circa asta era :p) in timp ce rasuflam usurat. Dar promit sa-mi fac timp, sa reiau vizionarea, apoi sa postez un scurt review pe forum. Foarte scurt.

Intrucat ultimul film vizionat mi-a deteriorat putin pofta de somn, am ales sa o refac cu o veche, profunda si la prima vedere dragoste - "The Terminal" al lui Spielberg. Amintindu-mi, insa, de o recenta propunere legislativa de dublare a filmelor in limba romana, mi-o imaginam pe Oana (din cuplul Oana & Pepe) dubland-o pe Amelia din film cand vorbea despre relatia ei si spunand in romaneste: "Macar daca sexul cu el nu era asa de placut".

A Good Day To Die Hard...din cate stiu eu varianta EXTENDED ar trebui sa aiba ceva in plus fata de cea THEATRICAL. Din ce am vazut eu, cand am incercat sa fac sincronizarea, in afara de faptul ca este cu 3 min mai lunga, sunt faze taiate fata de cea THEATRICAL...de exemplu inainte sa plece John in Rusia in cea THEATRICAL vorbeste cu fiica sa, in EXTENDED acea faza nu exista...nu mi-am permis sa trec la editarea subtitrari sa fac sincronizarea, asa ca asta este faza la care m-am oprit, prin restul filmului nu am mai trecut dar o sa le pun in paralel ambele variante sa vad unde si care sunt diferentele...in mod logic avand 3 minute mai mult ar trebui sa aiba ceva in plus doar ca eu nu vad logica celor care au editat filmul ca la varinata EXTENDED sa fie taiat ceva fata de cea THEATRICAL

_________________
"Two things are infinite: the universe and human stupidity; and I'm not sure about the universe."

Apropo de A Good Day To Die Hard, mi s-a parut cel mai penal! Tetralogia a fost destul de ok, da' ultimul m-a dat pe spate, ma refer la greselile din film.

O nou problema cu un film. Am in calc la "The Hunger Games Catching Fire" doua variante ETRG si KINGDOM. Varianta ETRG are 2:26:14 iar varianta KINGDOM 2:27:31. Problema este ca desi varianta KINGDOM are doar 1 minut 17 sec in plus si capitolele sunt dispuse altfel. Este al doilea film la care intalnesc problema asta. Din ce am citit pe net, varianta cea corecta este de 2:27:31. O sa revin cu detalii dupa ce descarc varianta DB.

LE:
Se pare ca varianta corecta este cea de la KINGDOM. Daca se porneste filmul cu Media Player Classic, adica fisierul index, porneste automat pe acesti timpi. Chiar si cand am tras fereastra peste playerul pe care il folosesc, acelasi lucru porneste.

_________________
"Two things are infinite: the universe and human stupidity; and I'm not sure about the universe."